Ce măsuri ar trebui luate pentru a preveni o accidentare sau uzura articulaţiei genunchiului?
Leziunile articulare produse în timpul efortului fizic sunt de două tipuri: leziuni traumatice şi leziuni de suprasolicitare. În principiu, leziunile traumatice survin în urma unor accidentări care pot fi evitate atunci când tehnica de execuţie este corectă şi când s-au practicat exerciţii suficiente de încălzire. Încălzirea structurilor anatomice implicate în exerciţiile fizice (muşchi, tendoane, ligamente) realizează o creştere a elasticităţii acestora, necesară pentru a suporta deformările pe care le presupun exerciţiile fizice, fără producerea de leziuni. Leziunile de suprasolicitare apar atunci când dozarea efortului fizic nu a fost bine aleasă. Încărcăturile trebuiesc întotdeauna crescute progresiv iar între şedinţele de antrenament este foarte important să existe perioade de refacere deoarece orice efort fizic produce microtraumatisme la nivelul structurilor musculare şi articulare mobilizate, care trebuiesc “reparate” de către organism. Există proceduri active de recuperare care pot amplifica refacerea naturală a organismului. O altă eroare frecventă de antrenament cu repercusiuni negative asupra articulaţiilor o reprezintă dezvoltarea unei grupe musculare fără dezvoltarea în paralel a grupei musculare antagoniste (de exemplu accent pe dezvoltarea flexorilor dar nu şi a extensorilor). În cazul genunchiului, această articulaţie susţine întreaga greutate a corpului, motiv pentru care este supusă frecvent leziunilor (atât a celor de suprasolicitare cât şi a celor traumatice).O greşeală frecventă o reprezintă şi lipsa unui repaus articular adecvat după o leziune ligamentară precedentă. Contenţia capetelor osoase într-o articulaţie se face prin capsula articulară dar şi prin ligamentele articulaţiei respective şi a tendoanelor musculare. Alungirea posttraumatică a unui ligament implicat în contenţia suprafeţelor articulare face ca acestea să nu mai fie congruente, producând presiuni anormale şi distrugerea ulterioară a cartilajului articular. O leziune traumatică nevindecată şi tratată cu neglijenţă poate degenera în acest fel într-o leziune de suprasolicitare mai gravă.
În urma unui antrenament intens mă doare ficatul, iar durerea se duce în umărul drept, de ce se întâmplă asta?
În timpul efortului fizic se produce o redistribuire a fluxului sangvin către musculatură, în defavoarea celorlalte organe mai puţin implicate în susţinerea efortului fizic. Ficatul este unul din organele care primesc o cantitate mai mică de sânge în timpul efortului. Astfel este explicată apariţia acestei “hepatalgii de efort” care, în cazul sportivilor de performanţă poate să se exprime şi prin modificări tranzitorii ale unor indicatori ai functionalităţii hepatice.
Este indicat să faci antrenament când eşti la menstruaţie dacă ai un flux abundent?
În perioada menstruală este indicată scăderea volumului şi intensităţii antrenamentelor, mai ales dacă fluxul menstrual este exagerat.
La ceva timp după antrenament dacă am piciorul relaxat şi îndoit când îl întind mi se pun crampe(cârcei) la gambe, de ce păţesc asta?
“Crampele” sau “cârceii” reprezintă o blocare în contracţie a unui muşchi. Cea mai freventă cauză a apariţiei acestora este reprezentată de un deficit de calciu sau magneziu, oligominerale care sunt implicate în mecanismul contracţiei musculare. Efortul produce eliberare de căldură compensată de organism prin intensificarea sudoraţiei. Lichidul sudoral pe de altă parte, conţine minerale astfel încât, o deficienţă a acestora este amplificată în timpul efortului intens care decurge cu pierderi lichidiene sudorale mari. În consecinţă, trebuie remediată deficienţa de calciu sau magneziu prin administrare de suplimente minerale. Chiar în condiţiile unei balanţe minerale echilibrate, după sedinţele de antrenament este indicată refacerea mineralelor pierdute astfel: se cântăreşte sportivul înainte şi după sedinţa de antrenament. Diferenţa este reprezentată de pierderile sudorale care, în unele cazuri pot fi de 1-2 kilograme. Cunoscând procentul de oligominerale conţinut de lichidul sudoral, se administrează o cantitate de minerale care să compenseze pierderile. (exemplu: un drajeu de Polimineralizant S conţine mineralele echivalente din 250 ml lichid sudoral. Dacă sportivul a pierdut 1 kg de lichide, i se administrează 4 drajeuri de Polimineralizant S după antrenament.) În cazul dumneavoastră este necesară o analiză de laborator care să identifice nivelurile plasmatice de calciului, calciu ionic şi magneziu iar dacă examenul de laborator evidenţiază un deficit, acesta trebuie compensat.
Dr.Adela Apostol Caramoci,
Medic primar Medicină Sportivă
Asistent universitar UMF “Carol Davila”
