1. După 40-50 de minute de antrenament intens simt că nu mai trag destul aer şi inima îmi bate foarte tare. Ce pot face pentru a-mi continua antrenamentul? (Costel Tudorache- Bucureşti)
Răspunsul organismului la antrenament este variabil şi depinde de o serie de factori care includ vârsta, sexul, dieta, starea de sănătate, nivelul de antrenament iniţial, factorii genetici, etc. Crearea unui program eficient de antrenament necesită atât cunoaşterea principiilor generale de antrenament, cât şi a celor specifice sportului. Există 2 tipuri de antrenament necesare pentru creşterea şi îmbunătăţirea performanţei cardio-vasculare, şi anume: antrenamentul aerob si cel anaerob. Principiile generale ale antrenării capacităţii aerobe de efort sunt: continuitatea exerciţiilor (acestea trebuie să se execute pe o durată cuprinsă între 20-60 minute), intensitatea exerciţiilor, tipul exerciţiilor, numărul de antrenamente (5-6 şedinţe/ săptamână; se obţin valori mai bune dacă volumul de antrenament e fracţionat pe mai multe zile decât atunci când se fac eforturi mari, separate prin intervale lungi de pauză). Pe lângă acestea, structura şedinţei de antrenament este deosebit de importantă fiind de preferat intervale de activitate fizică alternate cu perioade de pauză, deorece fac ca senzaţia de oboseală să fie mai scăzută decât în eforturile continue.
Este necesar ca şedinţa de antrenament să înceapă cu o fază de încălzire, care are ca scop şi stimularea sistemului cardio-vascular alături de prevenirea traumatismelor musculare şi articulare. La sfârşitul şedinţei de antrenament se recomandă, deasemenea, un set de exerciţii uşoare, de intensitate scăzută, precum şi streching muscular. În ceea ce priveşte antrenamentul anaerob, există mai multe tipuri de antrenament, în funcţie de scopurile urmărite: creşterea forţei, a puterii sau a vitezei musculare.
Faptul că resimţiţi oboseală şi palpitaţii după antrenamentele prelungite se poate datora factorilor enumeraţi mai sus, precum şi faptului că efortul fizic este disproporţionat faţă de capacitatea organismului dvs. de a răspunde la efort. Ar trebui să reconsideraţi modul în care vă antrenaţi şi tipul de antrenament efectuat, intensitatea lui, durata, precum şi posibilitatea efectuării unui program de exerciţii care să vă amelioreze capacitatea şi rezistenţa la efort şi, în consecinţă, performanţa sportivă.
Vă recomand testarea capacităţii de efort, precum şi efectuarea unui consult cardiologic într-un institut acreditat, precum Institutul Naţional de Medicină Sportivă. În funcţie de rezultatul testărilor, vi se vor putea acorda indicaţiile individualizate necesare.
2. După un antrenament de intensitate simt o durere foarte mare în partea stângă (în zona splinei), am fost la doctor, nu mi-au găsit nimic. Nu ştiu ce se întâmplă cu mine, ce îmi recomandaţi? (Costina Alina- Bucureşti)
Durerea resimţită de dvs. se poate datora mai multor cauze: de exemplu, un apendice cu localizare atipică, o durere de cauză renală, etc. Dar, având în vedere că deja aţi efectuat un control medical şi nu vi s-au găsit cauze palpabile, în cazul dvs. cel mai probabil durerea este localizată la nivelul splinei, principalul rezervor de globule roşii din organism. E de aşteptat ca în cazul unor solicitări fizice intense, să apară dureri la acest nivel, de diferite intensităţi (uneori poate să apară doar ca o jenă). Din păcate, tot ce vă pot recomanda este reducerea intensităţii antrenamentelor şi, eventual, a duratei şedinţelor de antrenament, sau alternarea reprizelor de antrenament cu perioade de pauză şi îmbunătăţirea capacităţii de efort prin efectuarea antrenamentelor de tip aerob/ anaerob, cu respectarea atentă a indicaţiilor de încălzire şi de refacere.
De asemenea, vă recomand ca împreună cu antrenorul dvs. să urmaţi un program de antrenamente specifice, care să reprezinte soluţia optimă pentru îmbunătăţirea calităţii performanţei, menajând în acelaşi timp zona sensibilă a organismului dvs.
3. Mă doare foarte tare genunchiul drept, nu îl pot ţine foarte mult timp flexat şi când fac sărituri cu genunchii la piept îmi sare din articulaţie.
(Filip Constantin- Iaşi)
Faptul că nu puteţi flexa genunchiul, iar la solicitări mecanice această articulaţie se resimte, ne poate duce cu gândul la o entorsă sau o luxaţie, dar, cel mai probabil, se referă la o afecţiune ligamentară, având în vedere şi caracterul repetitiv, durerea şi blocajul articular. Poate fi vorba de o laxitate ligamentară dobândită în urma efortului specific, sau poate fi vorba de o ruptură ligamentară, caz în care lucrurile se complică deoarece necesită intervenţie chirurgicală. Articulaţia “blocată” se poate însoţi şi de o leziune de menisc. Sfatul meu este prezentarea de urgenţă în cabinetul unui medic ortoped, vizită în urma căreia vi se vor efectua o serie de manevre specifice pentru determinarea diagnosticului. Vi se va efectua o radiografie de genunchi, dar pentru determinarea exactă a cauzei problemei dvs. examenul clinic efectuat de specialist este relevant. Vă recomand încetarea antrenamentelor specifice (în cel mai rău caz, când acest lucru nu este posibil, menajare segmentară, evitarea încărcării pe membrul afectat şi evitarea pe cât posibil a solicitărilor mecanice puternice, cum ar fi săriturile), precum şi purtarea unei feşe elastice. Dar acestea sunt doar soluţii de moment, cauza reală nu va fi tratată eficient decât în momentul în care se va stabili diagnosticul exact de către un medic ortoped, de aceea vizita medicală nu trebuie amânată, ea trebuind a fi efectuată de urgenţă.
